Nu vin bine Sărbătorile că de Crăciun și la Revelion auzim de oameni cu probleme din cauza exceselor alimentare. Să nu uităm că aceasta este și perioada îngrăsării, lucru datorat caloriilor acumulate din cauza meselor dese și copioase. Și, la fel de interesant, este și perioada în care românii sunt cel mai puțin interesați de subiectul caloriilor sau al slăbirii.
E frumos să se vorbească de calorie și să nu se știe faptul că o kilocalorie este egală cu energia necesară pentru a mări temperatura unui litru de apă cu un grad (la presiune normală, nivelul mării). De prin 1896 Wilbur Olin Atwater, cel care avea să devină părintele științei nutriționismului în SUA, a început experimente prin care să afle energia generată de alimente.
El s-a folosit de un calorimetru pentru a calcula căldura generată de oamenii care efectuau anumite activități. „Dacă doar o parte din energia alimentelor este transformată în căldură în activitățile oamenilor, înseamnă că restul este stocată în corpul acestora”, a concluzionat Atwater.
Un lucru mai puțin știut este că Atwater a fost primul care a afirmat că alcoolul consumat generează căldură în aceeași măsură ca și carbohidrații. De acolo și până la a spune faptul că berea ar fi aliment a mai fost un pas.
În filmul de mai sus afli puțină istorie și știință legată de nutriționism și calorii. Pe la vremea în care știința nutriționismului vedea primele experimente existau tehnologii care urmau să influențeze viitorul în mod profund cum a fost testul din 1899 al lui Valdemar Poulsen prin care s-a descoperit că firele de oțel pot fi folosite pentru a înregistra, cu ajutorul magneților, informații.
Sau că deja trecuseră mai bine de 60 de ani de la prima poză făcută în 1826. Era perioada în care telefonul intrase deja în a doua sa decadă de la invenția în anii 1870. Iar 1896 era tocmai anul în care Einstein renunțase, la 17 ani, la cetățenia germană și pregătea celebrele lui teorii. Era o perioadă magică, aș zice.
Revenind la calorii și la filmul de mai sus, o cafea cu tot felul de amestecuri de la vreun fast-food poate avea și 680 de kilocalorii și va trebui să te antrenezi intens timp de o oră ca să scapi de ele. Atwater a aflat că proteinele și carbohidrații au 4 kcal/g iar grăsimile au 9 kcal/g (g – gram). Un adult ar avea nevoie de aproximativ 2000 kcal pe zi, număr ce depinde de gen, vârstă și activitățile zilnice.
Zilnic ar trebui să consumăm 600 de kilocalorii de grăsime (pește, brânzeturi, ulei vegetal), 0.7 grame de proteine (carne, fasole, alune, lapte) pentru fiecare kilogram pe care îl avem și jumătate din tot ce mâncăm să fie carbohidrați (cereale, fructe și legume).
Cel mai important este, totuși, să mâncăm dimineața și la orar fix, lucru cu care nu sunt tocmai învățat. Succes la alegerea alimentelor și la slăbit (acolo unde e nevoie). 😀