Roboden este primul cablu electric elastic din lume. A fost prezentat luna trecută la International Robot Exhibition 2011, în Japonia. Shunji Tatsumi, manager la Asahi Kasei Fibers (compania producătoare) a zis că au luat în calcul că un robot trebuie să semene cu un om și să aibă o piele flexibilă.
Așadar, ei au creat un cablu care are un raport de extindere de 1,5, aemeni pielii umane. Pentru a face acest cablu ei au folosit Spandex, un material textil elastic, în jurul căruia au pus în spirală conductorul electic. Deși credeam la început că ei au creat puir și simplu un nou tip de conductor se pare că înfăsurarea în spirală este o soluție ieftină și inteligentă.
Roboden poate fi folosit pentru transmiterea curentului electric sau pentru schimb de date prin USB. Nu mai durează mult și vom avea haine cu circuite electrice alimentare cu asemenea cabluri. Abia aștept. Știre via [DigInfo TV].
Deși pare că uneori blogul meu e portal de știri, să nu uităm că notez aici ce îmi place. Toate articolele de aici strânse la un loc vor face o carte frumușică în viitor. Ce zici, e interesantă ideea creării a mai multor cărți din categoriile unui blog? Eu zic că da.
9 răspunsuri la “Roboden – primul cablu electric elastic [video]”
tare… doar ca parca-i cam putin factorul de extensie 1.5 Adica dintr-un metru se poate face 1.5 maxim? hm… daca e facut doar sa simuleze pielea umana, e ok.. dar ar putea sa mai forteze nota putin, poate obtin si factori de extensie mai mari. vad ca sunt si de 1000%.
Japonezii sunt putin cam obsedati sa obtina roboti care seama perfect cu oamenii. Nici nu ma mira.
M-a dezamagit putin faptul ca defapt e doar o spirala, metode de genu se utilizeaza demult.
Dar totusi e ingenios si sunt sigur ca factorul de extindere poate depasi cu mult 1.5, depinde mai mult de materialul textil utilizat pentru invelis.
^_^!
Eu speram ca nu va fi spirala, dar am urmarit oarece comenatrii pe Reddit si m-am uitat mai atent la schita pe care o ofera ei si asa este. Totusi, e destul de simpatic rezultatul 😀
Visul meu e sa scap de de hainele groase iarna. Vreau incalzire prin tricou!!!
Gata. cu ocazia asta ai deja incalzire prin tricou. Numai sa vanda si in Romania. Stii cum ar face rostd e curent electric? Prin frecarea dintre corpul tau si tricou ar iesi ceva electricitate, plus un mic acumulator pus in zona umerilor 😀
Abia astept:d
Ideea cărţilor făcute pornind de la categorii, am oferit-o în cursul CBPN 02. Din practica mea însă, e nevoie de un blog cu maturitate şi sute de articole publicate.
Pe de altă parte, „Cel mai bun moment pentru a începe o afacere, este ACUM!”
Deviza asta, oricât ar suna de „sloganistic”, am probat-o pe mine, au probat-o şi mulţi alţii şi oricât de comercial ar suna, DĂ REZULTATE!
În fine, revenind la idee, cred că succesiunea factorilor decizionali, ar fi:
1. „Cele mai citite”. De aici, iese o primă listă de articole şi temele aferente.
2. Categoriile. De aici, iese lista nr. 2. Temele sunt clare aici, că sunt categoriile
3. Un mic studiu comparativ al traficului maxim pe articole ŞI categorii (bine de cine ştie interogări şi BD!!), conduce la îngustarea domeniului articolelor „de top” şi clarifică cel puţin titlul lucrării.
4. Şlefuitul. Aici, poate apare o perioadă dificilă în „istoria” unei cărţi. Dacă e una tehnică, ce urmăreşte transmiterea unei experienţe, cred că talentul literar e secundar şi oricum, cred că poate fi suplinit prin outsourcing. Oricum, trebuie „proofreading” – corectură.
Dacă e una literară, well, the hell is here! S-ar putea să înceapă coşmarul… De obicei, articolele au o anume structură şi concepţie la nivel emoţional: „Scurt şi la obiect!”
Stilul telegrafic, trebuie ajustat şi uneori, asta cere multă muncă! Ideea e că un articol începe şi se termină pe o pagină. Cartea, dacă te lasă cu prea multe sincope din acest gen, riscă să pară „adunătură”. Pe de altă parte, mie îmi plac culegerile de publicistică.
A fost un deliciu când am pus mâna pe „Opere complete” a lui „Nenea Mişu”, o ediţie stil Evanghelie, din perioada interbelică. Accesul fiind limitat, m-am grăbit la publicistică. Poezii, mai citisem, avem cam toţi pe acasă măcar unul din volumele „şcolare”. 😀
Ei bine, e un sentiment aparte când citeşti articole publicate „grămadă”.
Gata, că mă întind la caşcaval şi or mai vrea şi alţi preopinenţi să zică ceva.
În încheiere, ce să -ţi zic, te aşteptăm măcar cu o carte, la „Creaţie literară ZENLA”.
SUCCES!
Deocamdată, văd că două judeţe cam dau tonul în România: Voi, Braşovenii şi Timişorenii!
You should think of a Joint Venture!
Ma gandeam sa fac in viitor blogul pentru mai multi autori, dar sa urmeze ceea ce am facut si pana acum. Pana acolo, mai trebuie sa lucrez si sa il cresc. Cat despre numarul de articole, am peste 860 😛 Clar, cand este vorba de print trebuie un mod cu totul diferit de abordare, dar nu se stie niciodata de unde sare iepurele 😀