Quadski costă pe la 40 000 de dolari ceea ce nu îl face tocmai accesibil, dar asemenea vehicule devin tot mai ieftine. Cu toate că la banii aceștia poți lua un jetski, un quad și un automobil cu remorcă numai bune de cărat cele două pomenite anterior, tot nu se ajunge la (încă) exclusivismul unei amfibii.
Acest vehicul se laudă cu viteze de până la 70 km/h pe apă sau pe stradă și face trecerea de la un mediu la altul (apă/sol) în numai 4 secunde.
Producătorii, Gibbs Sports, au specificat că poate duce încărcături de maxim 120 kg, așadar sunt puțin în afara normei dacă vreau să mai aduc un bagaj cu mine. Inima Quadski este un motor de motoretă BMW K1300 de 1300 cc. Același motor acționează și pompa ce face ca vehiculul să zboare pe apă.
Două lucruri de remarcat: volumul pe care îl are și forma aerodinamică. Te-ai întrebat de ce poate rămâne deasupra apei acest Quadski? La cât este de voluminos apa înlocuită de acesta are o masă mai mare decât întregul amfibiu, de unde și folosirea lui ca barcă fără nici o problemă.
Apoi vine forma aerodinamică. Este suficient să zici aerodinamic pentru ca un obiect să fie și hidrodinamic. De ce? Ambele, apa și aerul, sunt fluide de densități diferite. Clar, densități diferite înseamnă că forma va trebui puțin modificată, dar nu exagerat de mult.
Totuși, ce este forma asta aerodinamică folosită mai rău ca Biblia în zilele singure de duminica? Totul se reduce la modul în care obiecte interacționează într-un fluid și e vorba aici de deplasare în mediu fluid. Dacă folosești același tip de motor pentru două vehicule, care din cele două se va deplasa mai ușor: cel care are caroseria ca autobuzele de transport public sau cele care au vârful ascuțit? Normal că cele din urmă.
Totul ține de forma obiectelor. Când discuți despre aerodinamicitate, clar intri în curtea coeficientului de aerodinamicitate. Merită aici pomeniți Elie Carafoli, părintele aerodinamicii moderne, și Aurel Persu, creatorul primului autovehicul aerodinamic din lume (1924).
Avioanele au un coeficient de 0,12 iar autobuzele de transport public de la noi au pe la 1. Principala problemă în cazul autobuzelor este faptul că trebuie să împingă cantități mari de aer pentru a reuși să se pună în mișcare, motiv pentru care sunt mai greu de controlat și consumă mai mult combustibil. Secretul este să disloci cât mai puțină materie în calea ta.
Vezi mai jos un domeniu în care aerodinamica este luată în serios pe cum NASA ia în serios zborurile pe ISS:
Imagini sunt mai jos și detalii pe MultiVu.
Via [Dvice]