Categorii
Podcast Știință Tehnologie

Știrile Tehnocultura 008 – filopode rotative, două planete ipotetice și lupta impotriva pseudoștiinței

În episodul 8 al emisiunii Tehnocultura am vorbit despre baterii iar, la secțiunea de știri, am detaliat câteva informații despre filopode, niște tentacule care se rotesc, doua planete ipotetice care ar putea fi situate în Norul Oort și despre lupta împotriva pseudoștiinței.

Episodul 8 a fost difuzat în data de 14 martie 2015, marți, la orele 20:30: http://tehnocultura.com/2015/03/17/tehnocultura-tvs-008-bateria/

Linkuri importante:
– lista jurnale științifice false: http://scholarlyoa.com/2015/01/02/bealls-list-of-predatory-publishers-2015/
– de unde poți afla despre lucrările retrase RetractionWatch.com

AUDIO>> Pentru varianta AUDIO: Subscribe in iTunes

Mai jos sunt știrile ediției.
==========================================================

1. Celulele folosesc tentacule rotative pentru a simți mediul înconjurător

Extra
http://www.extremetech.com/extreme/196272-cells-use-rotating-arms-to-feel-their-way-around-like-a-person-in-the-dark
http://en.wikipedia.org/wiki/Filopodia

http://www.pnas.org/content/112/1/136

Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au descoperit că celulele reușesc să simtă mediul înconjurător cu ajutorul unor tentacule roative.

Acele tentacule se numesc filopode și au fost filmate cu ajutorul unor camere speciale. Filopodele au capacitatea de a se extinde și de a se contracta, dar ceea ce le-a atras atentia cercetătorilor este tocmai faptul că filopodele se pot roti.

img-bat-s1-01-Filopodia1-640x615 (Small)
(sursa http://www.extremetech.com/extreme/196272-cells-use-rotating-arms-to-feel-their-way-around-like-a-person-in-the-dark )
Mecanisme naturale care se rotesc nu sunt foarte cunoscute, dar există. Se consideră că și neuronii, atunci când încearcă să facă legaturi noi, se pot roti până la un anumit grad.

Natascha Leijnse și echipa sa de la Institulul Bohr și Universitatea din Copenhaga au demonstrat că proteina F-actină este responsabilă pentru extinderea și rotirea filopodelor. Mai precis, filopodele se contractă când sunt rotite într-un sens și se extind când sunt rotite în sens opus.

In acest fel celulele pot simți ceea ce este în mediul înconjurător asemenea unui om orb care întinde mâinile peste tot în jur pentru a-și da seama unde este.

Filopodele ajută și la captarea unor proteine, la deplasare și la interacțiunea celulă-celulă. Celulele macroface, de exemplu, un tip de celule albe din sistemul nostru imunitar, folosesc filopodele pentru a prinde bacterii sau virusuri. Apoi le împinge în interiorul celulei unde sunt consumate.

Cercetările celor de la Universitatea din Copenhaga ne-au arătat că mișcările rotative se întâlnesc mult mai des în natură decât am fi crezut.

2. Am putea descoperi alte două planete dincolo de Pluto

http://www.dailygalaxy.com/my_weblog/2015/01/there-could-be-at-least-two-unknown-planets-hidden-well-beyond-pluto.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Kozai_mechanism
http://en.wikipedia.org/wiki/Oort_cloud

Acum să mergem ceva mai departe, ba chiar dincolo de Pluto. Carlos de la Fuente Marcos, de la Universitatea Complutense din Madrid spune că obiectele transneptuniene, adică planetele pitice și asteroizii de după orbita planetei Neptun, au un comportament ciudat.

img-bat-s2-01-TheTransneptunians_73AU.svg (Small)
(sursa http://en.wikipedia.org/wiki/Trans-Neptunian_object )
Prin comportament ciudat se referă la faptul că trebuie să existe un corp dincolo de orbita lui Neptun care ar putea influența orbitele acestora.

Influența gravitațională a unui corp mare din exteriorul orbitei asupra unui alt corp mai mic se numește mecanismul Kozai. Mecanismul Kozai nu este altceva decât alterarea orbitei unei planete de o altă planetă care se află la distanțe mai mari.

Pluto și Neptun au fost descoperite în urma unei concluzii similare când astronomii au văzut că Uranus nu are orbita prezisă de calcule. Acest lucru i-a determinat să concluzioneze faptul că există și alte planete.

Calculele făcute de cei de la Universitatea Complutense din Madrid și Universitatea Cambridge din Anglia spun că ar trebui să mai existe două planete situate undeva pe la 150 de unități astronomice de Soare.

O unitate astronomică este egală cu distanța Pamânt – Soare, adică aproximativ 150 milioane de kilometri. Pluto, de exemplu, se află la 45 de ua față de Soare.

Presupusele planete ar trebui să fie la o distanță de trei ori mai mare ca Pluto, dar ar putea avea orbite puternic înclinate față de ecuatorul Soarelui, motiv pentru care nu au fost descoperite până acum.
Pluto, obiect transneptunian

img-bat-s2-02-pluto (Small)
(sursa http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Pluto.jpg )
Descoperirea recentă a unui disc proto-planetar la mai bine de 100 de ua față de steaua HL Tauri îi determină pe astronomi să creadă faptul că planetele se pot forma și mult mai departe de Soare decât s-a crezut până de curând.

Una dintre ipoteze spune că ar putea exista o planetă înghețată, un Super-Pamânt de 10 ori mai mare decât planeta noastrâ în Norul Ooort.

Norul Oort este o zonă din jurul Soarelui situată la 50 000 de ua și care este plină de asteroizi si nuclee de comete.

Abia aștept să văd ce vom descoperi în anii de urmează. Intr-o zi știm că avem un sistem solar cu 8 planete și apoi ne trezim într-un sistem solar cu 10 planete.

3. Studii științifice îndoielnice sau de-a dreptul mincinoase? Avem soluția!

Cât de des nu ai auzit de studii științifice care spun că tocmai au confirmat existența “sufletului” ori că meditația poate afecta celulele la nivel de ADN? Asemenea studii par a fi științifice, dar lipsește rigoarea și metoda științifică din ele.

Cu alte cuvinte sunt îndoielnice sau chiar false. Se folosesc de știință pentru a promova diferite idei fantasmagorice. Ele sunt numite studii pseudoștiințifice.

Dacă vine cineva și îți spune că a citit un lucru îndoielnic, atunci ai două opțiuni:
1. verifici dacă studiul a fost publicat în vreun jurnal cu acces deschis care acceptă orice fel de minciună drept studiu
2. vezi dacă nu cumva lucrarea respectivă a fost retrasă între timp pe motiv că s-au folosit date eronate sau concluziile nu sunt fondate.

In primul caz ești ajutat de către Lista lui Bell a publicațiilor îndoielnice prezentă la această adresă web: scholarlyoa.com

Lista: http://scholarlyoa.com/2015/01/02/bealls-list-of-predatory-publishers-2015/

In al doilea caz, poți verifica lucrările retrase cu ajutorul RetractionWatch.com, un site care urmărește asemenea fenomene din lumea științei.

Cam atât pentru știrile de săptămâna aceasta.

Îți mulțumesc că ai fost alături de mine și în acest episod și te invit să trimiți sugestii, comentarii sau întrebări pe:
– tehnocultura.com
– YouTube : youtube.com/tehnocultura
– Facebook : facebook.com/tehnocultura
sau prin email la manuel@tehnocultura.com.

Ne vedem data viitoare.
Fii o sumă de atomi curioși!
*******

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.