Ce înseamnă asta? Înseamnă că ESA, Agenția Spațială Europeană, a reușit să facă două lucruri mari: să urmărească de aproape cometa 67P/Churyumov-Gherasimenko folosindu-se de sonda spațială Rosetta și a acometizat landerul Philae pe acea cometă. Multe lucruri puteau merge rău, așa cum se spune în Ambition, filmul de promovare a misiunii, dar au reuțit să ducă landerul pe cometă.
Pentru prima oară în istoria omenirii noi am reușit să ducem un robot pe o cometă.
În data de 12 noiembrie 2014, la ora 18:00, ora locală Brașov, Philae a acometizat.
Până acum am reușit să ducem sateliți în spațiu, să trimitem roboți pe Lună, Marte și pe Venus și să trimitem sondele Voyager, mai ales Vpyager 1, dincolo de limitele Sistemului Solar. Importanța unui asemenea eveniment nu poate fi nicidecum supraestimată.
Philae a avut o acometizare grea, harpoanele nu s-au declanșat și a ajuns într-o zonă umbrită. Timpul misiunii este acum mult limitat, dar tot va putea face poze și va face analize din locul în care este.
Cu timpul va reuși să identifice substanțele organice prezente pe cometă și ne va ajuta să înțelegem dacă și cum a apărut viața pe Terra, dacă nu cumva cometele au avut un impact decisiv în acest proces.
De asemenea, s-a descoperit în urmă cu mult timp faptul că 67P emite unde magnetice cu frecvența de 40-50 mHz, adică o frecvență foarte mică. Ar fi interesant de descoperit dacă există un centru magnetic al acestei comete sau de unde provine acest magnetism dat fiind că 67P are un volum de numai câțiva kilometri.
Cei de la Vox au surprins momentul în care cercetătorii ESA se bucurau de acometizare:
Landerul Philae a transmis noua sa adresă pe Twitter:
Am aterizat! Noua mea adresă: 67P! #CometLanding
Jean-Jacques Dordain, Directorul General al ESA, le-a spus celor de la Nature că asemenea misiuni sunt dificile, succesul pare a fi ceva câștigat ușor, dar nu este așa. De asemenea, el a ținut să precizeze că acometizarea va rămâne în analele istoriei pentru totdeauna.
Bravos, ESA!