Fiecare ediție a Tehnoculturii ce este difuzată la TVS Brașov cuprinde și întrebarea săptămânii. În episodul 9, unde am vorbit despre biciclete, am primit o întrebare interesantă a cărei răspuns îl vezi îl filmul de mai jos. (TIS – Tehnocultura, Intrebarea Saptamanii).
Despre găuri negre am scris destul de des pe tehnocultura.com. De exemplu, Joe Liske ne zice că o gaură neagră poate înghiți materie la infinit, acum știm care este cursul vieții unei stele până să ajungă o gaură neargă, știm rolul găurilor negre în Univers și am mai aflat că găurile negre ajută și la crearea de stele.
Acum te invit să vezi întrebarea săptămânii, care vine de la Aurel, din București. Am primit întrebarea pe pagina de Facebook și spune așa: Ce se întâmplă dacă înlocuim Soarele cu o gaură neagră?
Da și nu. Depinde de masa găruii negre. Dacă am înlocui Soarele cu o gaură neagră de aceeași masă, atunci toate planetele ar rămâne pe orbită.
Găurile negre nu sunt asemeni aspiratoarelor care caută să înghită totul în cale. Ele trebuie văzute precum pânzele de păianjen: ele devorează tot ce se apropie prea mult de ele.
O gaură neagră cu masa Soarelui ar avea un diametru de numai 6 kilometri, față de 2 milioane de kilometri cât are Soarele în mod normal.
Diametru găurii negre astfel obținute este calculat conform ecuației razei Schwarzschild.
Raza Schwarzschild este raza unei sfere din care lumina nu ar mai putea evada, dacă ar fi să comprimăm un obiect în acea dimensiune. Dacă nici lumina nu poate evada, atunci avem o gaură neagră.
Extra:
http://en.wikipedia.org/wiki/Schwarzschild_radius
Această dimensiune depinde de masa obiectului, astfel că o gaură neagră de masa Soarelui ar avea 6 kilometri în diametru iar o una de masa planetei noastre ar avea un diametru de numai 18 mm.
Important de reținut că numai stelele care au cel puțin 10 mase solare pot deveni găuri negre iar dimensiunea lor minimă ar fi de cel puțin 30 de kilometri în diametru. Găuri negre mai mici nu au fost observate și nici nu pot fi create.
Un alt lucru de ținut minte este acela că în centrul fiecărei galaxii există găuri negre supermasive. Calea Lactee are o asemenea gaură neagră în centrul și se numește Sagitarius A*.
Sagitarius A* are masa a 4,3 milioane de sori de-ai noștri, dar există o gaură neagră cu masa a 17 miliarde de sori și cu diametrul de 11 de ori mai mare decât orbita planetei Neptun. Se află în galaxia NGC 1277 și ar trebui să fii la mai bine de 10 miliarde de kilometri distanță ca să fii în siguranță.
Cea mai mare gaură neagră descoperită vreodată este la 320 milioane de a.l. de noi, în galaxia NGC 4889, și are 21 de miliarde de mase solare.
Extra:
http://www.space.com/18668-biggest-black-hole-discovery.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Photon_sphere
Incă un lucru: în jurul fiecărei găuri negre este o zonă numită sfera de fotoni, zonă aflată la 1,5 raze Schwarzschild. Este zona în care atracția gravitațională este într-atât de mare încât lumina orbitează în jurul găurii negre.
Cu toate că o gaură neagră poate înghite tot ce îi pică în plasă, dacă pui o gaură neargă de masa Soarelui în centrul Sistemului Solar, atunci ne vedem de vieție noastre liniștit. Cu excepția faptului că nu am mai avea alumină și apoi nici plante, dar nu ar fi sfârșitul omenirii.
Aurel, îți mulțumesc pentru întrebare.
AUDIO>> Pentru varianta AUDIO: Subscribe in iTunes
În fiecare săptămână voi răspunde la o întrebare aleatorie despre orice legat de știință și tehnologie, așa că nu uita să lași întrebarea ta pe:
– tehnocultura.com
– YouTube : youtube.com/tehnocultura
– Facebook : facebook.com/tehnocultura
sau prin email la manuel@tehnocultura.com
Fii o sumă de atomi curioși.