Încă nu avem tehnologia să folosim la scară largă un motor radioactiv în automobilele cu care mergem la muncă. Roverul Curiosity , al NASA, folosește o baterie nucleară pe bază de Plutoniu-238 de aproximativ 4.8 kg ce va ține în mișcare aparatul timp de ceva ani. În clipul de promovare a automobilului ce folosește Toriu se zice faptul că 8g de Toriu sunt suficiente pentru a ține mașina în mișcare timp de 100 de ani. Greșit.
Deși ai putea obține suficient de multă energie din cele 8g de Toriu, când faci conversia E=mc^2, treburile nu sunt așa ce simple și în nici un caz nu vei avea un automobil așa de suplu precum cel promovat de către cei care cred în automobilele cu Toriu.
Odată ce poți obține reacția de fisiune/fuziune, se pune problema unui perete protector, care trebuie să fie suficient de gros, minim 5-10 cm de Pb sau 1 metru de beton pentru a nu avea efecte adverse din cauza radiației gamma. Așadar, câteva folii de aluminiu, așa cum zice în filmul de prezentare, nu te vor proteja deloc.
Da, dar Curiosity nu are motor nuclear? Da, dar nu are loc fisiune sau fuziune acolo, ci avem de-a face cu un generator termoelectric cu radioizotopi, adică atunci când Plutoniul de dezintegrează natural, acesta eliberează căldură.
Acea căldură este transformată în curent electric datorită procedeului termoelectric, adică termocuplele, aparate care au rolul de a măsura temperatura, formate din două materiale diferite lipite unul de altul, generează curent electric prin diferența de temperatură dintre cele două materiale.
Ar putea fi posibil un automobil cu motor nuclear? Da, dar într-un viitor îndepărtat și ar costa o avere, mai ales că există pericolul unor accidente. Așadar, dacă tot vrei un automobil neconvențional, pune mâna pe o mașină electrică Tesla, există și funcționează chiar bine.
Așadar, automobilul ce funcționează cu toriu este un mit. Nu este și nu va exista, tocmai pentru că nu avem tehnologia să controlăm motorul în modul prezentat și pentru că reacțiile de fisiune/fuziune ar cere groaznic de multe precauții.
Ca de final, ia să ne distrăm și să vedem cum se comportă un iPOD în calea unei raze de neutroni provenite de la un reactor nuclear: