Știința este, în cuvinte simple, ceea ce știm despre natură. Obiectul științei este natura iar natura este etalonul pentru experimentele și modelele pe care știința le folosește. Știința nu are rolul de a reproduce realitatea în teoriile sale, ci de a prezenta un model cât mai apropiat de realitate, unul care explică fenomenele cât mai aproape de experiență.
Știința se folosește de modele perfectibile, adică de teorii, formule, experimente, care au rolul de a completa nivelul de cunoaștere ce îl avem despre natură. Atunci când se fac experimente acestea nu sunt făcute cu scopul de a confirma o anumită teorie, ci sunt create pentru a testa limitele teoriei, pentru a vedea dacă și în ce puncte teoria respectivă are lacune în a reprezenta fenomene din lumea reală.
Referitor la teorie trebuie făcută distincția dintre teorie și ipoteză. În contextul științei teoria este un FAPT demonstrat prin mai multe metode, de mai multe echipe de oameni de știință din lume. Ipoteza, pe de altă parte, este doar o PRESUPUNERE care nu are nici o valoare de adevăr.
Așadar, teorie în contextul științei înseamnă că Big bangul este un fapt demonstrat, evoluția este un fapt demonstrat, schimbările climei cu origini în activitățile umane sunt un fapt demonstrat.
Am mai scris despre știință și aici, dar merită să aduc mereu aminte printr-un articol nou.
Despre diferența dintre teorie și ipoteză poți afla din melodia tip science rap de mai jos:
Un lucru central al științei este metoda științifică, metodă care, conform lui Feynman, începe cu o presupunere, cu ghicirea unui motiv pentru care se petrec lucrurile într-un anumit fel. După ce ai ghicit de ce se întâmplă lucrurile așa, poți trece la crearea unor predicții și apoi la testarea lor.
Să îl lăsăm pe Feynman, unul dintre ultimii mari oameni de șțiință care să fi lucrat la completarea mecanicii cuantice, să ne explice ce este metoda științifică în principiu:
O explicație a metodei științifice este făcută de canalul YouTube Science Asylum mai jos. Ce pași cuprinde metoda științifică:
1. observația – vezi că se petrece un fenomen
2. ipoteza – emiți o sugestie, o ipoteză referitoare la explicația fenomenului
3. predicția – dacă sugestia ta este bună, atunci ar trebui să se întâmple cutare și cutare lucru atunci când faci ceva anume
4. experimentul – testezi predicția și vezi dacă rezultatul este cel prezis. Dacă da, atunci treci la următorul pas, dacă nu, atunci gândești o altă ipoteză.
5. verificarea – aici echipe de prin lume refac experimentul tău și testează ipoteza ta în laboratoarele lor. Dacă ai confirmare din mai multe locuri, atunci ipoteza ta poate fi numită teorie.
Haide să vedem o altă explicație, pe scurt, a metodei științifice:
Un pas important în lumea științei este tocmai autoreglarea. Merota științifică a fost creată pentru a scoate erorile umane din cadrul teoriei și pentru a curăța mediul științific de literatura frauduloasă. Legat de literatură științifică frauduloasă merită menționați Retraction Watch, cei care verifică cine și de ce retrage studiile științifice (aproximativ 500 de retrageri din totalul de milioane de studii ce se publică anual) și Scolarly Open Acess, un website ce urmărește crearea jurnalelor menite să fraudeze știința.
Ceea ce trebuie înțeles este faptul că știința a fost creată de oameni pentru ca oamenii să vadă cu ochi cât mai curați Universul din jurul nostru. Pasiunea pentru cunoaștere și curiozitatea omului sunt satisfăcute pe deplin de zecile de domenii din lumea științei.
Este suficient să urmărești Știrile zilei din lumea științei și tehnologiei pe acest website pentru a vedea cât de dinamic este mediul științific și cât de multe se petrec pe tărâmul cunoașterii naturii. De ce? Sunt sute de știri zilnic din care aleg să public numai 10 – 30. Se întâmplă multe lucruri chiar acum în lumea științei.