Categorii
Tehnologie

Când Sf-ul devine viața de zi cu zi

Unul dintre lucrurile pe care le apreciez la hobby-ul de blogger este acela că învăț o sumedenie de lucruri noi, intru în contact cu oameni pe care altfel nu aveam cum să-i cunosc și comunic în moduri cât se poate de diferite.

În acest articol nu voi face pledoaria SF-ului ci voi prezenta câteva dintre invențiile care erau considerate imposibile până în urmă cu ceva ani. Presurfer, ca de fiecare dată, este în temă cu aceste lucruri și mi-a trimis un link către Geeksaresexy unde poți vedea cât de departe au ajuns tehnologia în zilele noastre.

Nu mai departe de anul trecut internetul a vuit de tot felul de știri care prevestesc venirea viitorului la o viteză mai mare decât așteptat. În alte cuvinte, este vorba de scoaterea la liman a unor invenții de toată frumusețea. Fie că le-ai mai văzut și în alte părți, fie că nu, eu te invit să îți iei pastilele de inimă și să admiri ingeniozitatea celor care au făcut mașini zburătoare, jetpack-uri, mașini zburătoare, traducătoare inteligente, mașini amfibii și rachete personale.

La final te așteaptă și o surpriză: interviul luat de către Rocketboom (emisiune americană de cultură a internetului) inventatorului român Justin Capră, cel care a fost primul inventator al rucsacului zburător (jetpack).

Jetpac – rucsacul zburător

Deși primul rucsac zburător a fost inventat de Justin Capră, în 1956, iată că tot alții ne-au luat-o înainte cu realizarea modelelor care vor deveni comerciale în anii viitori. Martin Aircraft Company a realizat un model care costă aproape cât un Posche 911, dar este funcțional, poate zbura cu 90 km/h timp de 30 de minute.

Eu pot să numesc asta o performanță. Dacă Icar știa că nu merge ceara, sigur își făcea și el așa ceva. Acum, eu mă tot întreb: vor mai fi autostopiști? Și, dacă da, cum se vor numit? Zbortopiști? Admiră frumusețe de invenție în filmul de mai jos.

Automobilul submersibil

Dacă este să vrem zbor, tot în aceeași măsură vrem și să mergem cu mașina personală pe fundul mării. Măcar acolo nu este poliție să ne amendeze pentru că am parcat neregulamentar. Vorba aceea, când plutești nu poți spune că ocupi vreun loc de parcare.

Cea care a realizat un model funcțional este firma Rinspeed, de care am auzit și pe la Discovery Channel. Dacă nu urmărești Discovery, plătești degeaba abonamentul la cablu. Transformarea din automobil normal în unul adaptat scufundărilor se face foarte ușor, iar navigarea este cât se poate de lină. Urmărește filmul și convinge-te.

Translatorul universal

Nimic nu este mai frustrant decât să fii într-o țară străină și să nu știi o boabă din ce zic ei sau din ce scrie. Știu asta pentru că am fost invitat la o mică petrecere în Spania și ne puteam înțelege numai prin semne.

Din fericire a apărut o aplicație pentru iPhone numită Word Lens care identifică textul dintr-un anunț sau meniu și îl traduce aproape instantaneu. Ce-i drept, până de curând credeam că este o minciună, dar se pare că review-urile nu mint. Iată ce zicea Arthur C. Clarke, legat de tehnologii avansate: „Orice tehnologie suficient de avansată este imposibil de distins față de magie.” Și câtă dreptate avea… Vezi mai jos.

Moller Skycar – mașina zburătoare

Nu știu cum se face, dar toți vor să zboare? Am făcut facultatea la Aerospațiale (în Brașov) și păcat că eram trecut de vârstă pentru că mă lipeam măcar de un brevet de planorist. Am zburat o dată cu parapanta și am ratat aterizarea. Ei, nu chiar. Îmi bătusem atăt de mult capul cu decolarea de pe deal încât, la aterizare, am uitat că trebuie să mai fac doi-trei pași înainte și am fost tras câțiva metri pe burtă de parapanta care încă nu atinsese solul. Da, alea aventuri.

În filmul de mai jos poți vedea un model de mașină zburătoare, diferit de Terrafuggia, pentru că are aterizarea și decolarea pe verticală. Moller International, firma care a inventat frumusețea asta, s-a lăudat că modelul lor poate zbura cu mai bine de 400 km/h și are o rază de acțiune de 750 km. Am o întrebare: unde să trimit banii pentru o așa bijuterie? Vezi dovada mai jos.

Dacă vrei să vezi și ce alte invenții mai au cei de la Geeksaresexy în listă intră aici.

Racheta personală

Ei bine, numele acesta i l-am dat eu. Nu știu exact care ar fi corespondentul în română, dar englezii folosesc termenul de jetpack și pentru invenția asta. Yves Rossy, cel care a inventat o aripă zburătoare purtată pe spatele utilizatorului, și-a dezvoltat într-atât invenția încât acum îți permite să facă și întoarceri în aer.

Nu te mai miră acum de ce mai zic oamenii că viitorul este deja aici. După cum am mai zis, Sf-ul devine viața de zi cu zi. Sau va deveni în anii următori. În filmul de mai jos se poate vedea cum își controlează zborul cu ajutorul mâinilor și picioarelor. Aripi avem, nu ne rămâne decât să zburăm. Via [Neatorama].

Iată și interviul cu Justin Capră

Așa cum zicea un comentator pe vreun blog din vasta blogosferă românească, noi facem multe dincolo, dar nu suntem în stare să facem aici ceva. Sau, măcar să îi apreciem pe cei care au ca singur scop crearea unor lucruri care să fie benefice tuturor. Singurul scop al lui Justin Capră, încă de când era mic, a fost acela de a inventa lucruri de tot felul și se poate numi, pe drept cuvânt, inventator cu experință.

Deși noi am făcut la master Inovații și Inventică în Inginerie, în semestrul I, mi-ar plăcea să văd că există o școală specială în genul acesta. Am mai prins, prin 1997, niște cursuri de fizică și „invenții” făcute la Casa Pionierului, în orașul natal Sfântu- Gheorghe, dar nu știu dacă se mai face așa ceva în zilele noastre. Urmărește interviul cu Justin Capră și te invit să lași câteva cuvinte ca răspuns la întrebarea: dacă ar fi să inventezi ceva ce ai inventa? Orice răspuns este valabil (exclus referiri deșucheate) .

2 răspunsuri la “Când Sf-ul devine viața de zi cu zi”

Cum siceau si cei de la TechCrunch: nu oamenii cu idei sunt problema, baiul este in finantare. Oricat de buna este o idee, daca nu ai pe cineva in spate sa atraga fonduri nu ajungi nicaieri. Si nu ca nu ar fi ceva bani in Romania. Din cati milionari sunt poate se gaseste cate unul sa investeasca intr-un proiect bun. Dar, cum il faci sa vina in echipa ta? Aici e partea neplacuta. E adevarat ce zici. Desi avem si noi cercetare in tara, este la nivel mai mic. Sunt de remarcat oricum: proiectul satelitului brasovean Elysium, ARCA (zbor suborbital) si Oxsy (roboti pentru RoboCup).

Avem oameni foarte valori in aceasta tara. Merg dincolo de granita, acumuleaza cunostinte importante, apoi se intorc si vor sa le aplice aici. Dar pe ce? Cu ce? Asta e motivul pentru care suntem secati de oamenii valori. Este cunoscut faptul ca in afara, mai ales in State, orice idee ce pare valoroasa, orice concept, poate fi dus la bun sfarsit si brevetat pentru ca cei de aoclo iti ofera tot sprijinul gratuit atat timp cat dupa cateva evaluari se constata ca merita. Insa in tara noastra cine te sprijina sa construiesti astfel de masinarii (ca cele prezentate mai sus) doar pentru ca pe viitor ne vom perfectiona si vom ajuta cumva, intr-un anumit domeniu.
Din cauza asta suntem si vom fi mereu in urma! E fiecare pentru el, si nu se uita in stanga sau indreapta pt a da o mana de ajutor sau pt a investi in idei ce pot revolutiona diverse domenii pe viitor.
Pacat!

Dă-i un răspuns lui Manuel Cheta Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.