Categorii
Podcast SciCast Știință

Tehnocultura SciCast 009 – Suntem radioactivi

Tehnocultura SciCast 009 a fost înregistrat duminică, în data de 12 iunie 2016, în Londra, Marea Britanie.

Subiectul principal al acestui episod este radioactivitatea.

Audio podcast pe iTunes:
https://itunes.apple.com/ro/podcast/tehnocultura/id929951093?mt=2

Video pentru radioactivitate:

radiație (electromagnetică, acustică, gravitațională, de particule) versus radioactivitate (descompunere nucleară spontană) / Hyperphysics desre radioactivitate

– oameni radioactivi: în fiecare secundă se decompun în noi 5000 de atomi de potasiu-40 radioactiv

ce face radioactivitatea periculoasă: este vorba de descompunerile radioactive și generarea de radiație alpha, beta, gamma

radiatie-alpha-beta-gamma

– „Radium girls”: radiul și radioactivitatea au fost descoperite în 1898 de Marie și Pierre Currie șî, fără a se ști exact efectele sale, a început să fie folosit în diferite produse în SUA. US Radium Corporation folosea radiul pe post de vopsea fosforeșcentă în fabrica sa unde erau angajate femei pentru a vopsi ceasuri. Femeile erau încurajate să ascute vârful pensulelor cu buzele și, astfel, ele s-au îmbolnăvit din cauza radiului ingerat.

descopmpunerea radioactivă generează căldura din interiorul Terrei / același sistem folosit și la roverul Curiosity

reactoarele nucleare mai sigure azi decât acum 30 de ani

perioada înjumătățire ( 1 / 2^n) a c-14 / cel mai vechi mineral zirconiu aflat cu ajutorul datării uraniu-plumb / vârsta planetei
În 1904 fizicianul Ernest Rutherford a arătat că procesul de descompunere radioactivă poate fi folosit pentru a data rocile.

Cernobâl la 30 de ani de la dezastru

Recomandare de carte

Mathematics for the non-mathematician de Morris Kline.

math-morris-kline

Întrebarea săptămânii: De ce anumite materiale sunt transparente?

În episodul 28 filmat pe canalul de YouTube al Tehnocultura profesorul Nicolae Crețu ne-a explicat de ce anumite materiale sunt transparente.

Transparenta este proprietatea materialelor de a permite luminii vizibile să treacă prin ele cu o atenuate foarte mică.

Sticla, anumite tipuri de plastic și acril, pietre semiprețioase și oxidul de aluminiu sunt transparente în spectrul luminos.

Transparență în toate lungimile de undă ale spectrului electromagnetic nu există, ci materialele sunt transparente doar pe anumite regiuni ale spectrului. Este vorba de lumina vizibilă, adică cea cu lungimi de undă între 400 (albastru) și 700 (roșu) de nanometri.
lumina

Lumina și lungimile ei de undă:
rgb
Sticla, de exemplu, este transparentă pentru lumină și pentru radiația de energie mai mică decât a luminii (IR, microunde, radio), dar este opacă pentru UV iar X și gamma trec parțial prin sticlă.

Dat fiind că lumina este o undă electromagnetică, adică este formată din oscilații ale câmpului magnetic și electric care se propagă din aproape în aproape, câmpul electric din aceasta interacționează cu electronii liberi și cu cei de pe stratul exterior al atomilor.
elmag

In diferite materiale, precum este metalul care este acoperit de o „mare” de electroni din zona electronilor de conducție, lumina va fi absorbită de acei electroni pentru că sunt mulți electroni liberi în acel material.

În cazul sticlei lumina nu este absorbită pentru că există foarte puțini electroni liberi iar energia luminii este prea mică pentru a determina absorbția acesteia. În schimb, radiația UV are suficient de multă energie încât să fie absorbită de electronii din atomii din sticlă.

Trebuie amintit aici conceptul de atenuare, o proprietate a materialelor de a absorbi, după o lege exponențială, energia electromagnetică incidentă. Cu alte cuvinte, absorbția crește cu cât grosimea materialului traversat de către lumină crește.

exponential

Legat de absorbția luminii, dacă folosești filtre, atunci vei observa că un filtru roșu permite trecerea luminii roșii, dar nu și a celei verzi sau albastre. Aici este vorba de transparență selectivă.
red filter

Minutul de tehnologie

– Interesting Engineering: AI ar trebui protejat de drepturile omului
– TechCrunch: Atari intră în piața dispozitivelor IoT
– Toms Hardware: cele mai bune SSD-uri ale lunii mai 2016
– Extreme Tech: startup britanic a creat aplicația Tenant Assured prin care se vrea ca proprietarii de imobile să verifice toate conturile social media ale posibililor chiriași pentru a primi o notă
– Woogie: asistentul personal creat de români
– Fully Charged: cum se comportă un ATV electric din UK
– Tech Crunch: conturile de Linked in și Twitter ale lui Mark Zuckerber au fost hackuite. El folosea parola „dadada” pentru Twitter iar contul de Twitter era conectat cu Linked in
– Tech Quickie: ce sunt partițiile? / ce sunt memoriile flash folosite la SSD-uri: MLC, TLC, and SLC

Știri din lumea științei

– SciShow: 8 animale din adâncurile oceanelor
– BackReaction: despre arxHiv și cum se filtrează automat studiile pentru a fi publicate
– Michael Eiser: Elsevier păcălește autorii lucrărilor științifice și le fură drepturile de autor
– Science Friction: tata Uraniu ne spune care este greutatea memoriei
– Nature: detalii despre homo florensiensis aka „hobbiți” din zona Indoneziei
– Sense About Science: guvernul UK nu știe pe ce dă banii atunci când plătește diverse studii
– Science Based Medicine: studiul despre șobolanii ce au făcut cancer din cauza semnalelor GSM/CDM sunt pline de erori / articol Tehnocultura pe tema aceasta
– Daily Galaxy: o genă permite comunicarea dintre celule și a dus la apariția vieții inteligente
– Scholarly OA: alte publicații frauduloase gata să păcălească oamenii de știință – Scientific Open Access Journals (SOAJ) și Remedy Publications / alte trei: International Academic Publishing House, Scientific Federation și eScience Publisher (eSciPub)
– Numberphile: angrenaje a câte trei roți dințate în contact sunt posibile și arată ciudat
– New Scientist: porci folosiți pentru a crește organe umane (corpul nu refuză organul respectiv pentru că va fi creat din celulele pacientului)
– SciShow Space: cele mai mari rezervoare de apă din spatiu
– HealthCare Triage: imagine știința versus restul
– Science Friday: o abordare mai veche în a lupta cu bacteriile – bacteriofagii

Despre ce se mai discută în lumea pseudoștiinței?

– ScienceBasedMedicine: medicină integrată versus medicina alternativă
– O privire sceptică: cine este Andrew Wakefield, din cauza căruia viața multor copii a fost pusă în pericol de crearea mișcării antivaccin
– O privire sceptică: acupunctura și homeopatia
– Naturopathic Diaris: petiția care atrage atenția că naturopatia este o minciună atrage tot mai multă atenție

Bonus

– SciShow: 8 lucruri interesante despre brânză
– Compound Chem: chimia pepenelui
– Applied Science: cum arată hârtia sensibilă la câldură
– Today I Found Out: elicopterele nu cad ca pietrele când li se oprește motorul
– Today I Found Out: cum se calculează caloriile din mâncare
– Deep Astronomy: ce joburi există în lumea astronomiei
– Ted-Ed: cum funcționează tranzistorii
– Crash Course Games: cum a intrat Microsoft în lumea jocurilor video
– Atlas Obscura: numerele de pe pistele din aeroporturi reprezentă deviația, în zeci de grade, față de nordul magnetic

Vizitează

Tehnocultura pe Facebook
Grupul știința pe Facebook și Știința pe Facebook
Grupul Știința, candelă în întuneric
Grupul Pseudoștiința pe Facebook

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.