Tehnocultura SciCast 008 a fost înregistrat duminică, în data de 05 iunie 2016, în Londra, Marea Britanie.
Subiectul principal al acestui episod: sunetul.
Audio podcast pe iTunes:
https://itunes.apple.com/ro/podcast/tehnocultura/id929951093?mt=2
Video pentru sunet:
Atunci când o vibrație a aerului din jur are o frecvență între 20Hz – 20KHz și percepută de timpanul nostru creierul o interpretează ca fiind sunet.
La tot pasul suntem înconjurati de suntem înconjurati de vibratii. Matrix style
Aceste vibrații nu sunt altceva decât unde mecanice care se propagă prin tot felul de medii. Sunetul, ca undă mecanică, nu se poate propaga în vid, tocmai de aceea filmele SF te mint când îți rulează un sunet în fundal în timp ce navele se urmăresc ori când o navă explodează. În spatiu nu auzi nimic pentru ca nu există nimic care să propage sunetul.
Evoluția auzului are o istorie de mai bine de 350 de milioane de ani, de când au ieșit din mare primele animale. Pe la vremea aceea urechea, așa cum o știm noi, nu exista, însă animalele au putut percepe vibrațiile din sol sau apă cu tot corpul.
Abia odată cu evoluția amfienilor auzul s-a dezvoltat ca simț pentru că au părut oasele urechii medii. Astfel se puteau simți variatiile de presiune ale aerului, respectiv sunetele din jur, un pas major față de situația în care simți vibrațiile solului cu tot corpul tău, cum a fost până la vremea aceea.
Oamenii aud sunete între 20Hz – 20KHz și s-au făcut mai multe studii pentru a stabili exact intervalul aplicabil oamenilor: prin anul 2000 se considera auzul omului este în intervalul 15Hz – 18KHz ca mai apoi, în 2003, să se stabileasca faptul că este în intervalul 20Hz – 20KHz. La animale intervalul este mult diferit: pisici (55Hz – 77KHz), câini (64Hz – 44KHz), șoareci ( 900Hz – 79KHz), cal (55Hz – 33.5KHz) sau liliac (10KHz – 115 KHz).
Imagine via Wikipedia:
Urechea umană are sensibilitatea cea mai mare la sunete între 1KHz – 3 KHz după anumite calcule sau între 2-5 KHz, după altele. După cum bine îti poți da seama oamenii sunt mai sensibili la sunetele ce pot fi produse tot de oameni, undeva între 300Hz si 3KHz. Tot așa și animalele au un interval auditiv care să cuprindă și intevalul vocal al respectivelor animale.
S-a descoperit că vocile femeilor sunt mai enervante decât cele ale bărbătilor pentru notele mai înalte prezente în sunetele generate. Se pare că, biologic vorbind, toți suntem subiectivi și apreciem mai mult vocile grave. Inclusiv Margaret Thatcher, fost premier al UK, a luat lecții în care învăța să folosească o voce mai gravă pentru a impune respect (via Business Insider).
Testează-ți auzul cu ajutorul filmului pus în show notes:
Când studiezi sunetul dai, destul de curând, de conceptul de frecvența naturală a obiectelor, care este frecvența cu care un obiect vibrează atunci când tu îl lovești. Știind frecventa naturală cu care un obiect vibrează tu poți crea instrumente muzicale interesante precum toba Hang. Să ascultăm puțin ca face o tobă Hang în mâinile dibace ale lui Daniel Waples:
Profesorul Nicolae Cretu a explicat ce este sunetul în episodul 31 filmat pe canalul de YouTube al Tehnocultura:
Curs complet despre sunet și unde sonoare via Michel van Biezen, pe YouTube, gratuit:
Curs complet despre unde mecanice pe YouTube via Michel van Biezen:
Trebuie înțeles că sunetul este o vibratie transmisă printr-un mediu. Cutremurele pot fi văzute, și ele, ca sunete, dar la frecvențe destul de mici. Cu toate acestea cutremurele pot distruge clădiri, tocmai de aceeea unii zgârie nori, ca Taipei 101, folosesc un amortizor de masă sau „tuned mass damper” cum i se zice în engleză. Acest amortizor este un pendul uriaș menit să contracareze vibrațiile generate de cutremur, vibratii ce ar putea distruge clădirea.
În asemenea amortizoare energia din vibrații este transferată acelui pendul iar ocupanții clădirii nu simt cutremurul la fel de mult ca cei care sunt la sol. Cum clădirile au frecvențe naturale de ordinul herților (PPT download) arhitecții iau în considerare faptul că un cutremur ar putea avea frecvențe similare și ar putea distruge clădirea. Tocmai de aceea se iau măsuri pentru a întări anumite părți din clădiri.
Frecvența naturală a unei clădiri de 2 etaje este de 5Hz, la 5 etaje este 2Hz, la 10 etaje este 1Hz iar la 30 de etaje este 0,3Hz. Dacă un cutremur are asemenea frecvențe în vibratiile pe care le generează, atunci ai șansă ca clădirea să oscileze la unison cu cutremurul și, dacă nu ai metode prevenire a acestor oscilații, atunci clădirea se va dărâma.
Un exemplu este cutremurul din Mexic din 19 septembrie 1985 unde majoritatea clădirilor ce s-au prăbușit aveau 20 de etaje (frecvența naturală în acest caz este de 0,5Hz, periaoda de 2 secunde). Clădirile mai mici din zona lor nu au fost afectate.
Generalități:
– sunet este o undă mecanică, are amplitudine, lungime de undă, frecvență, fază, intensitate, putere, presiune
– ca la orice undă mecanică v = l*f, l – lungime undă, f – frecvența sunetului
– unda longitudinală, unde de compresie – ureche interna – cohlea – sunet
– viteza sunetului depinde de modulul de elasticitate al mediului în care se propagă: 331 m./s în aer, 1440 m/s în apă, 5000 m/s în fier
– viteza sunetului în aer, formulă rapidă, v = 331 + 0.6 * temp, temp este temperatura în grade Celsius
– intensitate minima I0 = 1* 10^-12 W/m^2, intensitatea când oamenii vorbesc = 10^-6 Wm^2
– legătura dintre intensitate și decibeli: I în dB = 10 log I/I0. Ex:
I = 10^-12 W/m^2 => 0 dB
I = 10^-6 W/m^2 => 60 dB, oameni vorbind
I = 10^-2 W/m^2 => 100 dB, copil plângând
I = 1 W/m^2 => 120 dB, pragul durerii
I = 10 W/m^2 => 130 dB, motor avion
( la intensități de zece ori mai mari, decibelii urcă cu 10)
– când folosești două boxe care au aceeași intensitate decibelii cresc cu 3. Exemplu: două boxe ce au 80dB rezulta într-un sunet perceput la 83dB.
– intensitatea scade cu pătratul distanței: un sunet de 80dB la 10 metri distanță se va auzi la 40dB la o distanța de 1000 de metri
(I la 1000m) = 1 / (1000 /10)^2 * (I la 10m)
– I = P/ A = P / 4piR^2
– sunetul supus fenomenelor de interfernța ca la orice alt tip de undă mecanică ( adică pot exista zone în care nu auzi sunet, deși alții din jur aud)
– efectul Doppler se aplică și aici:
f obs = f sursa ( ( v +/- vo) / (v +/- vs) )
f obs – frecvența observată
f sursa – frecvența sunetului emis de sursă
v – viteza sunetului, 340 m/s la 20 de grade Celsius
v0 – viteza observatorului
vs – viteza sursei
– efectul Doppler când este implicat și un perete care reflectă sunetul:
f obs = f sursa ( ( v +/- vo +/- vp ) / (v +/- vs +/- vp) ),
vp – viteza peretelui
– efect Doppler când vântul bate în direcția vitezei sunetului
f obs = f sursa ( ( v + vv +/- vp ) / (v + vv +/- vp) ),
vv – viteza vântului
– efect Doppler când vântul bate în direcție opusă vitezei sunetului
f obs = f sursa ( ( v – vv +/- vp ) / (v – vv +/- vp) ),
vv – viteza vântului
– boomul sonic la viteze trans și supersonice
– dislocarea moleculelor are loc pe o distanța de numai 10^-8 m, adică 10 nm, la 60 dB și la o presiune de numai 5 milionimi din presiunea atmosferică normală (101200Pa sau N/m)
– fiecare sunet, oricât de complex, este o sumă a unor sunete simple, periodice, numite armonice. În volumul Mathematics for the Nonmathematicians, a lui Morris Kline, capitolul 19 tratează analiza sunetului din punct de vedere matematic în detaliu. Capitolul se numește THE TRIGONOMETRIC ANALYSIS OF MUSICAL SOUNDS.
– volumul trebuie dat mai tare la frecvențe mai mici, tocmai de aceeai boxele au bașii cu mebrana mare în comparatie cu înaltele
– sunetul de frecvențe mici ajunge mai departe (exemplul bașilor de la boxe)
– sunetul este o undă mecanică și, astfel, se face transport de energie, dar nu și de materie
– știind faptul că sunetul este o undă mecanică putem să ne folosim de conversia analogic-digitală pentru a stoca sunetul sub formă de biți în calculator. Vezi episodul 4, din seria ElectroTehnică a Tehnocultura pe YouTube filmat cu Traian Emanuel Abrudan, de la Universitatea din Oxford:
– ai putea afla masa unei monede dacă analizezi sunetul creat de aceasta la contactul cu masa
– HyperPhyics, Universitatea de Stat din Georgia, SUA: totul despre sunet
–
Generarea sunetului:
– boxa obișnuită:
– boxa electrostatică:
– boxele cu piese piezoelectrice cu o grosime de 1mm – Kyocera Smart Sonic Sound:
– Tehnocultura.ro – filmul electro-acustic sau boxa flexibilă:
– gelul muzical (Tehnocultura.ro):
–
Exemple interesante:
– levitatie acustica realizată cu ajutorul ultrasunetelor – Argonne National Laboratory:
– Smarter Every Day: levitația acustică explicată
– extragerea semnalului audio din imagini făcută de echipa de la MIT.
Testele făcute:
1. melodie cântă în fundal iar o camera video înregistrează o imagine a unor plante din jur. Atunci când undele sonore călătoresc în jurul nostru ele creează vibratii imperceptibile ale frunzelor plantelor. O cameră video foarte rapidă poate detecta acele vibratii iar editarea ulterioară duce a reproducerea sunetului originar cu ceva lipsuri de calitate.
2. cameră video plasată în afara casei, după un geam care izolează fonic încăperea. Se poate extrage semnalul audio din filmare, chiar dacă microfonul este închis. Exemplul cu o pungă de chipsuri, apoi cu telefon.
– sunetul afectează modul în care șofezi
– viteze supersonice: o minge de ping-pong la viteza sunetului rupe paleta (Tehnocultura.ro)
– generezi curent electric: Încarci telefonul țipând la el sau folosindu-te de gălăgia din bar: Queen Mary University din London și Nokia lucrează la un model de telefon care convertește undele mecanice (sunetul) în elnergie electrică folosindu-se de oxidul de zinc care genereza electricitate atunci când este supus vibrațiilor
– sau generezi curent cu ajutorul unei boxe obișnuite (Instructables)
– ori generezi curent electric cu ajutorul unei piese piezoelectrice folosite la boxe piezoelectrice:
– fașcicol tractor cu ajutorul ultrasunetelor:
– Microsoft a creat SoundWave, proiect prin care detectează gesturile oamenilor cu ajutorul ultrasunetelor
– UltraHaptics: înteracționare cu suprafețele touchscreen print interfață touchless ce oferă feedback tactil:
–
Despre rezonanță:
– HyperPhysics are un curs despre rezonanță / frecvența rezonantă este frecvența naturală la care vibrează un corp în funcție de materialul din ce este compus și de geometria lui. Trei lucruri despre frecvențele rezonante:
1. este ușor sa faci un obiect să vibreze la frecevența sa naturală, dar greu la alte frecvențe
2. obiectul filtrează frecvențele la care vibrează atunci când este supus unor vibratii complexe
3. majoritatea obiecteleor au mai multe frecvențe rezonante
– capturarea energiei
– cum afli frecvența naturală a unui obiect:
– rezonanța mecanică wiki
– frecvență naturală
– cum se distruge un elicopter din cauza rezonanței la sol:
– cum poți face muzica folosindu-te de frecvența naturală a obiectelor. Exemplu: harpa din pahare de sticlă:
– faci muzică știind frecvențele la cre rezonează în mod natural obiecte obișnuite din jur, cum ar fi galeți, oale, bucăți de tablă. Exemplu este street erformerul Dario Rossi care bate tot feluld e bucăți de metal pentru a obține muzică tehno (2:30, 6:30,8:30):
Metode de vizualizare a sunetului:
– Se poate face acest lucru prin metoda numită Schlieren flow visualization, metodă prin care filmezi devierea razelor de lumină în urma modificării indicelui de refracție a aerului prin care trec acestea (Tehnocultura.ro).
– CYMATICS: știință prin muzică, vibrații și sarcini electrice – folosești praf, apă sau lichid magnetic pentru a vizualiza formele creare de undele sonore
– Veritasium vede cum se comporta o undă sonoră în preajma focului
–
Joc cu fiinte digitale care cântă: Seaquence.
Întrebarea săptămânii: sunt oamenii radioactivi?
Da. Am publicat un articol pe tema aceasta acum 2 ani în care discutam despre radioactivitatea oamenilor datorată descompunerii elementului radioactiv potasiu-40 în țesuturile umane.
Mai întâi să vedem filmul de mai sus. Radiația la 10 000 de metri altitudine este de 30 de ori mai mare decât cea de la sol, cu toate acestea poți zbura liniștit cu avionul fără să ai probleme de sănătate. Radiația de fond, cea care ne înconjoară la nivelul solului, este de aproximativ 3 miliSievert pe an. În filmul de mai sus vezi că inginerul calculează 0.1 microSievert/oră, ceea ce este un lucru normal. La 10 metri de centrul reactorului nuclear este de 10 ori mai mare, dar la înâlțimea de 10 000 de metri ai de-a face cu radiație de 30 de ori mai mare, adică 3 microSievert/oră.
Reactoarele nucleare de azi sunt mult mai sigure decât cele de acum 20 de ani și este interesant de aflat că putem fi iradiați cu mai multă radiație într-o plimbare cu avionul decât dacă stăm lângă un asemenea reactor.
Care este legătura, totuși, cu radioactivitatea umană? Ei bine, află că totul pe Terra este radioactiv, de la miezul foarte fierbinte până la bananele ce le mânânci cu atâta poftă. Oamenii au evoluat să suporte cantități destul de mari de radiație și de aceea nu avem dificultăți. Excepție este, totuși, o plimbare la reactorul 4 de la Cernobîl.
Cei de la Health Physics Society și-au pus întrebarea: este omul radioactiv? Răspunsul este un răsunător da, dar cantitatea de radiație este atât de mică încât este neglijabilă. În fiecare secundă 5000 de atomi de Potasiu-40, element care se găsește în fiecare om, se descompun radioactiv în alte elemente prin ceea ce se numește descompunere beta minus (beta decay, β−), eliberând un electron și un antineutrino.
În descompunerea beta minus, cea mai raspândită descompunere din cadrul celor 5000 de atomi, un neutron se va tranforma într-un proton și va elibera un electron și un antineutrino. Procesul este descris în detaliu în articolul despre Quantum Field Theory.
Cei de la Health Physics Society au calculat că procesele de descompunere radioactivă din noi ne iradiază cu aproximativ 0,3 miliSievert pe an, de 10 ori mai puțin decât cei 3 miliSievert pe an din mediul ambiant. Este rău sau bine? Ei bine, pentru asta trebuie să avem aproape un tabel excelent legat de cât de multă radiație este în jur și cât de mult ne poate afecta (sursa imagine):
Din imaginea de mai sus poți vedea că 3-4 mSv/an este o doză normală. Maximul admis pentru lucrătorii în zone cu radiație este de 50 mSv/an iar de la 100 mSv/an avem risc crescut de cancer. La 2000 mSv sau 2Sv primiți deodată avem de-a face cu efecte imediate asupra sănătății iar la 4Sv supraviețuirea este opțională. La 8 Sv poți fi considerat deja mort.
Fun fact: dacă mânânci o banană, te iradiezi mai mult decât dacă ai dormi 2 ore cu cineva în pat, adică 0.1microSv. Tocmai de aceea s-a inventat unitatea de măsură numită BED – banana equivalent dose. Dacă ai reuși să mănânci un milion de banane odată, atunci te-ai intoxica de radiație și ai avea șanse să mori.
Acum, câtă radiație emite un om? Din tabel vei vedea că avem de-a face cu 0,05 microSv pe secundă sau cu 390 de microSv/an. Da, cu cât dormi mai mult cu cineva cu atât te iradiezi mai mult. În plan localizat, pe termen scurt, efectul este imperceptibil, însă efectul cumulat de-a lungul anilor se poate resimți în risc puțintel mai mare de cancer.
Richar Muller, profesor de fizică la Universitatea California din Berkeley a prezentat public, în articolul Radioactivity of the human body, un calcul prin care un om din 28 000 de oameni care moare din cauza cancerului are acel cancer generat de propria radiație. Calculat la populația SUA el a ajuns la cifra de 35 de oameni, din 340 de milioane, care mor anual de cancer generat de propria radiație. Calculele nu sunt exacte, dar ne prezintă cu perpectivă nouă asupra lucrurilor.
Richard Muller mai are o serie de asemenea calculate puse în directorul public. Interesant de citit și calculele despre obezitate și moduri de a slăbi. De știut: eliminăm 120 de grame de carbon din corp în fiecare zi numai respirând. Ce trebuie să faci ca să slăbești? Muller zice clar: respiră mai mult, adică fă sport mai mult.
Revenind la radioactivitatea umană, cantitatea de izotopi radiaoctivi de Potasiu-40 este de 5000 Becquereli, adică acei 5000 de atomi care se descompun în fiecare secundă. Potasiu-40 are perioada de înjumătățire de 1,23 miliarde de ani, ceea ce înseamnă că acest element provine de la supernova ce a generat Sistemul Solar.
De aici aflăm că doar 10% din cei 500 de atomi generează radiație gamma iar o parte bună din această radiație se duce către exterior. Radiația gamma este suficient de puternică încât să afecteze ADN-ul din celule. Gamma are energii de cel puțin 1MeV, suficient de mari încât să arunce electronii de pe orbitele din jurul atomilor, rupând astfel legăturile moleculare. Din fericire generăm doar 500 de raze gama pe secundă iar parte bună din acestea nu ne afectează.
Un om de 70 kg are aproximativ 140 de grame de Potasiu-40 în corp (0.2-0.4% din greutatea corpului) astfel că, la o activitate specifică de 30.5 Bq/g (Becquereli/gram), putem calcula faptul că există 4.26 kBq sau 4260 de atomi în descompunere acum. Circa 0.0117% din potasiul din corp este Potasiu-40. Un lucru interesant: Carbon-14, alt element radioactiv din corpul uman, element ce are o perioadă de înjumătățire de 5730 de ani, se află în cantitatea de 3.08kBq în om.
Ok, dar de unde atâta radioactivitate în jurul nostru? Orice atingem are o urmă de radioactivitate, oricât de mult ai curăța lucrurile. Elementele radioactive provin de la formarea sistemului solar și vor mai trece miliarde de ani până toate se vor descompune în elemente ne-radioactive.
Un lucru mai puțin știut este că planeta noastră este una dintre cele mai mari surse de elemente radioactive din zona noastră. Datorită fenomenului de descompunere radioactivă Pământul are suficient de multă căldură încât să îi ajungă pentru câteva miliarde de ani de-acum încolo.
Cum am scris și în articolul citat în linkul de mai sus, în momentul de față planeta noastră își menține căldura în proporție de 20% datorită căldurii reziduale rămase de la discul de acreție și în proporție de 80% datorită descompunerii radioactive a izotopilor Uraniu 238, Uraniu 235, Thoriu 232 și Potasiu 40.
Așadar, noi stăm pe un bulgăre încins la mii de grade de descompunerea radioactivă. Suntem protejați de expunere la radiația radioactivă de către scoarța terestră.
În acest context este ușor de răspuns la întrebarea „Ce am face dacă Soarele as dispărea pe loc?„. Ne-am ascunde sub pământ, loc unde vom avea căldură preț de miliarde de ani datorită proceselor radioactive ce au loc în centrul planetei. Același proces de descompunere radioactivă este folosit și la roverul Curiosity, trimis pe Marte. Nu are loc fuziune sau fisiune acolo, ci roverul își generează energia electrică din căldura rezultată în urma descompunerii radioactive a elemenetelor radiogenice.
Mai rămâne un mister: de unde radiație la altitudinea de 10 000 de metri? Ei bine, aceasta vine din spațiul interstelar, de departe. Vezi detalii în filmul de mai jos:
Așadar, chiar dacă tu ești radioactiv într-o mică măsură iar riscul de cancer crește odată cu creșterea timpului petrecut lângă alte persoane, nu ai nici un motiv să folosești pastă de dinți cu radon 😀 Prea multă radioactivitate strică!
Minutul de tehnologie
– Tom’s Hardware: cele mai bune memorii RAM ale lunii mai 2016 / cele mai bune plăci de bază
– EE Vlog: unboxingul roverului lunar Audi Quatro, care participă la Lunar X Prize / video 2 unboxing
– Extreme Tech: un spital, victimă a ransomware, plătește răscumpărarea datelor însă hackerii cer mai mulți bani
– Linus Tech Tips: Nvidia GTX 1070, cel mai bun la 1440p
– Security Now 562: IdIoT – „I Don’t IoT” / SN 562
– Interesting Engineering: un camion Volvo trage 750 de tone pe o distanță de 100 de metri
– Android Authority: ce aduce nou procesorul mobil Cortez A-73
– Fully Charged: o primă privire a Tesla Model X care abia a intrat pe piața UK
– Ars Technica: TeamViewer este folosit de hackeri ca vector prin care să fure datele victimelor
–
Știri din lumea științei
– Tehnocultura.ro: Cancer în șoareci din cauza radiației de la telefoane? Nu tocmai. / studiu: Report of Partial findings from the National Toxicology Program Carcinogenesis Studies of Cell Phone Radiofrequency Radiation in Hsd: Sprague Dawley® SD rats (Whole Body Exposure)
– ASUR, săptămâna trecută în știință: Liniaritatea timpului, Eliminare HIV cu CRISPR, Mantia invizibilității, Eradicarea virusurilor, Imprimare 3D mai rapidă și altele.
– Science Friday: Alzheimer ar putea fi provocat de o infecție la creier, care duce, indirect, la înfășurarea greșită a proteinei amiloidă-beta
– ESA: ESA va lansa, în curând, misiunea e.Deorbit, prin care va îndepărta în mod activ resturile sateliților din orbita Terrei
– SciShow Space: ingredientele vieții pe comete. S-a găsit aminoacidul glicină pe cometa 67P
– Dan Graur: diferența de salarii dintre femei și bărbați din lumea științei se datorează faptului că femeile sunt mai implicate în viața de familie odată ce vin copii pe lume
– Microbe Magazine Podcast: raportul nr. bacterii din microbiom vs număr de celule din corpul uman este de 3 la 1 nu 10 la 1 pe cum s-a crezut până de curând / Tehnocultura, articol vechi despre microbiom în care se pomentește raportul 10 la 1 – studiu Nature
– Smithsonian Mag: în viitor vom putea folosi bacteria Wolbachia în țânțari și muște pentur a opri răspândirea unor boli precum malaria, Zika, febra Dengue
– Vox: dă vina pe genele tale pentur că te trezești târziu
– Romania Insider: scandal în România, unde doctorii au folosit pacienți ca subiecți de teste psihiatrice fără acceptul acestora
– Science(ish): Minority Report – chiar și azi putem determina lucruri care ne-ar putea indica un viitor infractor
– Phys ORG: convecția azotului lichid a dus la crearea unor formatiuni tip poligonal pe planeta pitică Pluto
–
– RetractionWatch: imagini reutilizate în mai multe studii publicate în Journal of Biological Chemistry / PLOS One: studiu care a plagiat alte 17 studii /
Despre ce se mai discută în lumea pseudoștiinței?
Bonus
– SciShow: 8 lucruri interesante despre brânză
– Learn Engineering: cum ajută efectul Coandă la crearea de portanță, forța care ține avioanele în aer în zbor
– Compound Chem: chimia chibriturilor care ard
– Computerphile: furt de cookies
– Sixty Symbols: investigații criminale care analizează urmele pantofilor
– TechQuickie: cum folosește un procesor mai multe nuclee?
– SciShow: cum funcționează ecranele tactile?
– Brainstuff: cum găsești apă în sălbăticie (sapi, folosești un celofan ori te folosești de transpirația plantelor)
– Ask A Mathematician: ce s-ar întămpla dacă ar fi micșorați la mărimea unei celule albe? Ce am vedea? Hint: totul ar fi în ceață și aproape întunecat
– Field Tested Systems: care sunt liniile de emisie ale elementelor? Imagine via Field Tested Systems:
–
Vizitează
– Tehnocultura pe Facebook
– Grupul știința pe Facebook și Știința pe Facebook
– Grupul Știința, candelă în întuneric
– Grupul Pseudoștiința pe Facebook